header image
 

Harap-Alb

Basmul cult

Harap-Alb

Ion Creanga

“Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga este un basm cult,publicat in revista Convorbiri literare,in anul 1877.Autorul porneste de la modelul folcloric,caracterizat de stereotipie,reactualizeaza teme de circulatie universala,dar le organizeaza conform propriei viziuni,intr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare.

Basmul cult este o specie narativa ampla,o naratiune pluriepisodica,cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice.Actiunea basmului implica prezenta fabulosului si este supusa unor actiuni conventionale,care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui.Personajele indeplinesc,prin raportare la erou,o serie de functii,ca in basmul popular,dar sunt individualizate prin atributele exterioare si prin limbaj.Reperele temporale si spatiale sunt vagi,nedeterminate.Sunt prezente cliseele compozitionale,cifrele si obiectele magice,pormulele specifice,procedeul triplicarii.

Naratiunea la persoana a III-a este realizate de un narator comunist,dar nu si obiectiv,deoarece intervine adesea prin comentarii si reflectii,unele adresate interlocutorilor ipotetici.Naratorul se detaseaza de diegeza,si se considera responsabil numai de discursul”…poate or izbuti sa ieie fara imparatului Ros,poate nu,{…}cum le-o fi norocul.Ce-mipasa mie?Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa ascultati”.Poate fi observata in basm atitudinea fata de eroul naiv a naratorului si a personajelor.care par a cunoaste dinainte scenariul calatoriei vazute ca ritual de initiere.Calatoria lui este “imitatia unui model exemplar”,initierea tatalui,la care toti au participat altadata.Fabulosul face ca elementele supranaturale sa  nu provoace spaima sau uimire nici personajelor,nici cititorului,care accepta de la inceput conventia basmului.

In basm sunt prezente formule tipice,plasate in incipit si la final.Formula initiala”Amu cica era odata”si formula finala”Si a tinut veselia ani intregi,si acum mai tine inca:];cine se duce acolo be si mananca.Iar pe la noi,cine are bani be si mananca,iara cine nu,se uita si rabda.”sunt conventii care marcheaza simetric intrarea si iesirea din fabulos,caracterizand-ul pe cititor.Spre deosebire de basmele populare,in care formula introductiva este compusa din trei termeni,unul care atesta o existenta,altul o neaga si,cel din urma,care induce elementul fabulos,aici intrarea in text se face ex abrupto :”Amu cica era odata intr-o tara cu crai,care avea trei feciori…”.Formulele mediene,”Si merg ei o zi,si merg doua,si merg patruzeci si noua”,”si mai merge el cat merge”,”Dumnezeu sa ne tie,ca cuvantul din poveste,inainte mult mai este”,realizeaza trecerea de la o secventa narativa la alta si intretin interesul cititorului.

Actiunea basmului se desfasoara liniar si respecta modelul structural stereotip.Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni conventionale care corespund momentelor subiectului:o situatie initiala de echilibru,aparitia donatorilor si a ajutoarelor,actiunea de recuperare a echilibrului,reabilitatea echilibrului si rasplatirea eroului.Situatia initiala presupune o stare de echilibru:un crai avea trei feciori,iar in alta parte din lume,un frate mai mare,Verde-Imparat care avea doar fete.Aceasta il roaga sa il trimita “pe cel mai vrednic dintre nepoti”,ca sa-i urmeze la tron.

Personajele sunt purtatoare ale unor valori simbolice corespunzatoare conflictului:binele si raul in diversele lor ipostaze.

Harap-Alb nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale,dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati psiho-morale necesare unui imparat,in viziunea autorului.Numele personajului reflecta conditia duala:rob,sluga(Harap) de origine nobila(Alb),iar sugestia cromatica alb-negru,traversarea unei stari intermediare.

Spanul nu este doar o intruchipare a raului,ci are si rolul initiatorului,este “un rau necesar”.De aceea calul nazdravan nu-l ucide inainte ca initierea eroului sa fie incheiata:”Si unii ca astia sunt trebuitori pe lume cateodata,pentru ca fac pe oameni sa piarda la minte…”.Nu doar naratorul,ci si personajele par a avea constiinta de scenariul initiatic pe care trebuie sa-l traverseze protagonistul.

Eroul este sprijinit de ajutoare si donatori:fiinte cu insusiri supranaturale(Sfanta Dumunica),animale fabuloase(calul nazdravan,craiasa furnicilor si a albinelor),fapturi himerice(cei cinci tovarasi)sau obiecte miraculoase(smicelele de mar,apa vie,apa moarta) si  se confrunta cu raufacatorul.Personajul cautat este fata de imparat.

Este evident ca specia basmului,prin dimensiunea sa etica,nu urmareste sa ofere modele abstracte sau greu accesibile.Supranaturalul este,in basm,un mijloc de a face naturalul mai uman.Calitatea sa esentiala este bunatatea.Harap-Alb este un erou care nu exceleaza prin nimic decat prin omenescul sau,prin slabiciunile sale,dar si prin vradnicia sa.

“Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult avand ca particularitati:reflectarea viziunii despre lume a scriitorului,umanizarea fantasticului,individualizarea personajelor,umorul si specificul limbajului.

Figuri de stil

Figuri de stil

Epitet – este cuvantul adaugat unui substantiv , verbpentru al clasifica estetic . Exprima o insusire a obiectului pe care il pune intr-o lumina noua impresionand cititorul .

„ Mii de coifuri lucitoare , mii de capete pletoase …”

 

Comparatia – este punerea in paralel a doi termeni pe baza unor asemanari pentru a evidentia caracteristicile unuia dintre ei .

“Fata-i rosie ca marul .”

 

Metafora – este inlocuirea unui termen obişnuit (propriu) cu altul neobisnuit (figurat) pe temeiul uni\or asemanari intre ei .

„Pe cer straluceste mingia de foc . „

 

Personificarea – este atribuirea de calitati omenesti unor lucruri , fiinte , fenomene. Se realizeaza mai ales cu ajutorul verbelor , adjectivelor …
„Spicele jucau in vant . „

 

Inversiunea – este schimbarea topici normale pentru a sublinia un anumit cuvant care va impune atentiei o idee .

„Intr-o salbatica splendoare . „

 

Hiperbola – este marirea sau micsorarea exagerata a realitatii pentru obtinerea unor efecte artistice .

„ Minte de ingheata apele . „

 

Repetitia – este repetarea cu intentii expresive a unor sunete , cuvinte , sintagme , propozitii , fraze , fragmente , …

„ Vajind ca vijelia … „

 

 

Enigma Otiliei (1972)

Gen: Drama
Status: In program
Ocazie: Culturalizare, De curiozitate, Intalnire romantica
Regie: Iulian Mihu
Distributie: Radu Boruzescu, Julieta Szony, Gheorghe Dinica
Producator: Romania, 1972: Studioul Cinematografic Bucuresti
Durata: 149 minute

 

Filmul incepe cu sosirea lui Felix Sima, un tanar de 18 ani, la Bucuresti, la Facultatea de Medicina, cutreierand strazile si incercand cu greu sa gaseasca casa unchiului sau, domnul Costache Giurgiuveanu.
Se acomodeaza cu greu vietii din capitala, situatia lui fiind mai tensionata si de moartea mamei sale si apoi a tatalui sau, doctorul Sima, care il parasisera si el de curand, lasandu-i mostenirea in mainile lui Costache, cumnatul sau.
Intr-o lume meschina, unde toata lumea urmareste moartea unchiului sau ca sa imparta averea, Felix o intalneste pe Otilia, fiica lui, de care se indragosteste.

YouTube Preview Image

O scrisoare pierdută

Denumirea originala : O scrisoare pierduta (1953)
Regizor: Sica Alexandrescu, Victor Iliu
Cu: Niki Atanasiu, Elvira Godeanu, Alexandru Giugaru
Durata: 135 minute
Rating : AG-Audienta generala
Tara : Romania

Descriere: Fimul reprezintă punerea în scenă a piesei cu același nume scrisă de I. L. Caragiale, o comedie de moravuri. Acțiunea se petrece în capitala unui județ de munte, la sfârșitul secolului al XIX – lea, unde au loc alegerile electorale.
Zaharia Trahanache este prezidentul Comitetului școalelor, Comițiului agricol, Comitetului agricol și a altor comitete și comiții. Ștefan Tipătescu este prefectul județului și prieten apropiat al familiei Trahanache. Intriga începe când Zoe Trahanache, soția lui Zaharia pierde o scrisoare de dragoste de la Ștefan. Scrisoarea ajunge în mâinile lui Nae Cațavencu, inamicul politic al lui Ștefan, și îi șantajează cu publicarea ei în ziarul pe care-l conducea – Răcnetul Carpaților – dacă nu-i susține candidatura. Membrii partidului lui Tipătescu, Brânzoveanu și Farfuridi, se tem de trădare mai ales când Ghiță, polițaiul orașului îi face o vizită lui Cațavencu. La insistențele lui Zoe, Tipătescu se decide să-l susțină, dar ajunge o telegramă de la centru prin care trebuie ales neapărat Agamemnon Dandanache. Și acesta din urmă a folosit șantajul pentru a ajunge să candideze în parlament. Cațavencu pierde scrisoarea și aceasta ajunge în mâinile cetățeanului turmentat care i-o înmânează numai adrisantului. Într-un final, toți sărbătoresc victoria lui Dandanache.

YouTube Preview Image

 

Moara cu noroc (1955)

Denumirea originala: La „Moara cu noroc” (1955)
Regizor: Victor Iliu
Durata: 105 minute
Rating: AG-Audienta generala

Filmul este ecranizarea nuvelei Moara cu noroc scrisă de Ioan Slavici.
Acțiunea se petrece la un han izolat din împrejurimile Aradului, prin anii 1870. Ghiță era de meserie cizmar. Pentru a avea un trai mai bun, lipsit de griji, el vine cu familia la hanul Moara cu noroc. Ca să rămână la han, trebuie să fie în cârdășie cu Lică și stăpânit de setea de bani se lasă manevrat de el. Acesta din urmă îl atrage în afaceri murdare, printre care și o crimă, și-l îndepărtează de familie. Cuprins de setea de răzbunare, după ce Lică îl necinstește și în viața familială, Ghiță vrea să-l dovedească fiind ajutat de jandarmul Pintea, folosind-o pe Ana ca momeală. Lică scapă și de data aceasta, iar Ghiță își omoară soția. El este ucis din comanda lui Lică care se sinucide, izbindu-se cu capul de un stejar uscat.

YouTube Preview Image

Ion (1980)

Denumirea originala :Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980)
Gen : Drama/ Istoric
Regizor: Mircea Mureşan
An aparitie : 1980
Durata: 205 minute
Limba: Romana

Film românesc ce este ecranizat după romanul Ion scris de Liviu Rebreanu. Drama este realizată în două serii – blestemul pământului și blestemul iubirii. Pentru a putea fi difuzat și în America, în 1984, s-a realizat versiunea scurtă a filmului.

Acțiunea se petrece în satul Prislop. Personajul principal este Ion, un tânăr sărac. Dorind să fie și el bogat, încearcă să-l convingă pe Vasile Baciu să i-o dea de soție pe fata sa Ana, cu toate că el este îndrăgostit de Florica – o fată frumoasă, dar săracă. Ion o lasă pe Ana însărcinată, se căsătorește cu ea, însă aceasta se sinucide pentru că este disprețuită de toți. Florica se căsătorește cu un tânăr bogat chiar dacă nu-l iubește. Într-o noapte, Ion vine la Florica și încercând să se străcoare în patul acesteia, este omorât cu sapa de Gheorghe, soțul fetei.

 

YouTube Preview Image

Morometii (1988)

Denumirea originala: Morometii (1988)
Gen: Drama
Regizor: Stere Gulea
Actori: Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Luminiţa Gheorghiu
Durata: 142 minute
Limba: Romana

Filmul descrie povestea unei familii de la tara a carui erou principal este Ilie Moromete, tatal unei numeroase familii alcatuita din copii care proveneau si din alte casatorii. Povestea se bazeaza in special pe Ilie care, desi in aparenta nu ar trebui sa aiba nici o problema, avand doua loturi de muncit si o groaza de copii care sa lucreze pamantul, este macinat de conflictele care apar unul dupa altul: Niculae care vrea sa mearga la scoala, sa invete, iar tatal il trimite cu oile la pascut, baietii cei mari vor sa fuga cu oile la Bucuresti si sa faca bani, datoriile familiei la banca, traiul zilei de maine etc..

 

YouTube Preview Image

Vizionare placuta !

Caracterizare personaj

Planul compunerii

I. INTRODUCERE

Locul personajului (principal / secundar / episodic etc.)
II. CUPRINS 

1. Rolul personajului în acţiune
- f. scurt rezumat al subiectului
2. Trăsături caracteristice :
·        identificarea  însuşirii şi numirea ei;
·        argumentare (de unde reiese însuşirea: citate comentate sau referire la întâmplări semnificative);
·        modalităţi de caracterizare :
- directă (făcută de autor, de alte personaje sau de personajul însuşi);
 

SAU

- indirectă ( din faptele lui, din vorbe, din relaţiile cu alte personaje etc.);
3. Atitudinea autorului faţă de personaj
III. ÎNCHEIERE 

Concluzii
- rezumatul cuprinsului
- mesajul artistic

Opere pentru bac’ 2012

Basm cult:

Povestea lui Harap-Alb  – ION CREANGA

Moara cu noroc—IOAN SLAVICI

O scrisoare pierduta–I.L. CARAGIALE

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi–CAMIL PETRESCU

Poezii:

1.Simbolismul:

Plumb — George Bacovia

2.Romantismul:

Luceafarul–Mihai Eminescu

3.Modernismul:

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii–Lucian Blaga

4.Neomodernismul:

Lectia despre cub–Nichita Stanescu

5.Postmodernismul:

Levantul–Mircea Cartarescu



Sinonimele cuvintelor

Am luat din variante de bacalaureat cuvintele de la primul exercitiu unde va cade sa scrieti sinonime cuvintelor, dupa cum bine stiti astfel de exercitiu va cade la prima parte.

In variante trebuie sa scrieti cate un sinonim care sa se potriveasca cu textul…aici deoarece nu avem text trebuie sa scrieti cate doua sinonime pentru cuvintele de mai jos.

 

1.mister

2.blând

3.a ucide

4.a purcede

5.sumbru

6.incet

7.trist

8.cunună

9.grav

10.veşted